Vlad Baloșin

Arhitectura autentică reprezintă un exercițiu de transformare permanentă. O clădire este mai mult decât o structură statică și rigidă; ea evoluează, își rafinează relația cu orașul și cu oamenii locului. Pentru Vlad Baloșin, fondatorul METRIK Architecture, proiectarea înseamnă echilibrul dintre rigoare, sensibilitate estetică și înțelegerea țesutului urban. Autor al unuia dintre proiectele emblematice ale nordului Capitalei, WIN Herăstrău, acesta vorbește despre arhitectură ca despre o investiție în durabilitate și relevanță.

Portret de arhitect – Vlad Baloșin

WIN Alliance: În practica dumneavoastră, care este distincția esențială dintre un proiect inovator și unul care se remarcă prin rigurozitate și principii conservatoare, dar corecte?  

V.B.: M-am gândit mult la asta, prin prisma activității mele din ultimii ani, dar mai ales prin ce am reușit să fac în cadrul proiectului WIN Herăstrău. Când ai un proiect de o asemenea amploare, când simți că răspunzi zonei, tendințelor de locuire, dar și că soluționezi probleme specifice fiecărui spațiul  al construcției, inovația nu mai apare doar de dragul inovației, ci din nevoia de a găsi soluții ingenioase la situații reale. 

Pe de altă parte, inovația, mai ales într-un domeniu cum e cel al construcțiilor, e un concept cu potențial spectaculos sau dimpotrivă, periculos, dacă nu ții cont de toate rigorile. Poți avea impresia, dintr-o dată, că e nevoie să faci multe compromisuri pe elemente care e mai sănătos să rămână într-o zonă testată în timp, confortabilă pentru utilizator. Inovația per se, viabilă, apare foarte rar în domeniul construcțiilor. Este un domeniu dezvoltat de-a lungul timpului pe niște paradigme clasice, și pe bună dreptate! Inovația adevărată, sau ce se înțelege prin asta punctual, deseori, în ziua de azi, vine din zona de tehnologie; acolo e un pilon principal în direcția dezvoltării creative. Sigur, este interesant, atractiv chiar, să răspundem că „Da, noi inovăm întotdeauna!” dar adevărul este că foarte rar se întâmplă ca elementele testate și felul în care le recompui să poată fi considerate realmente inovatoare.

Nu consider că e necesar să vii cu ceva „forțat inovator”, cât e mai important să vii cu ceva potrivit în ceea ce privește spațiul construcției și priorităților comunității căreia i te adresezi. Nevoia de inovație poate să apară și dintr-o nevoie a ego-ului, iar frânarea acestui ego este importantă, este vitală atunci când ai de-a face cu siguranța celor cărora le oferi spații de locuire. 

Echipa Metrik Architecture pe șantierul complexului rezidențial WIN Herăstrău

Complexul rezidențial WIN Herăstrău

WIN Alliance: Dacă tot vorbim de estetică și de cum se dezvoltă cartierul sau orașul în care locuim – atât ca valoare durabilă, cât și de investiție – cum arată, de fapt, orașul ideal din perspectiva arhitectului Vlad Baloșin? 

V.B.: Cred că aș evita folosirea termenului „ideal” și m-aș opri la „orașul pe care ni-l dorim”. Trebuie să-ți pui un ideal în minte și să încerci să mergi către el, să atingi măcar 60% din tot ce ți-ai propus, dar pentru a deveni el un oraș ideal...? Greu de spus! Îl văd în primul rând ca pe un oraș al pietonului și asta are mai multe valențe. Nu este doar un oraș al imaginii urbane, a trotuarelor cu spații verzi, cu spații publice armonioase la parterul clădirilor, cât este un spațiu al „insulelor” de verdeață și natură, care să fie publice și să aducă oamenii mai aproape. Acesta ar putea fi un prim  aspect. Mobilitatea e următorul aspect, cu precăderea mobilitatea pietonală, care trebuie separată strict de cea auto.

Acest segment al pistelor de biciclete, al spațiilor pietonale cât mai largi, reducerea accesului auto, acest segment poate fi observat în vestul Europei, funcționează foarte bine și simt că trebuie implementată și la noi. Traficul, care e problema numărul 1 a orașului, se rezolvă cel mai ușor tocmai limitând accesul auto și facilitând un transport în comun performant, cu zone publice pietonale, scuaruri și stații largi și sigure de așteptare a mijloacelor de transport în comun. Când vorbim de dimensiunea pietonală sau de importanța pietonului în geometria orașului viitorului, scara urbană trebuie să fie raportată în felul acesta. Din punctul meu de vedere, urbanismul în formula actuală nu e câștigător când vine vorba de „orașe fericite”, să le zic așa. Dar dacă ar fi să iau un model de oraș pe care îl am în minte ca arhitect - Amsterdam, Barcelona – realizezi că acolo există niște reguli clare de construire, cu zone puternic tranzitate, autoturisme separate de „Ramble”, de acele zone pietonale care adună oamenii - turiști și locuitori deopotrivă.  Ele au dimensiunea asta „pietonală”, au o grijă deosebită pentru ce se află la nivelul parterului, spații publice creative și bogat ornamentate, dar armonioase, multe parcuri, multe locuri de joacă. 

Echipa Metrik Architecture la finalizarea complexului rezidențial WIN Herăstrău

WIN Alliance: Între estetică, funcționalitate și sustenabilitate, care sunt valorile ce ar trebui să ghideze arhitectura contemporană? 

V.B.: Arhitectura contemporană trebuie să rezolve problema sitului și să integreze clădirea în context. În ce formă exact, asta rămâne la latitudinea fiecărui arhitect. Poți să alegi să fii contrastant și să faci un joc extraordinar în acel proiect, poți să faci ceva firesc și să nu „țipe” atât de tare arhitectura. Pe un sit anume cred că se poate găsi o infinitate de soluții și fiecare soluție poate veni cu ceva special. Spre exemplu, la noi, la Metrik Architecture, echipa de proiectare încearcă de fiecare dată să pornească mai degrabă sobru, cuminte în abordare și să răspundă unei matrice a plusurilor și minusurilor vecinătății și localizării sitului. Suntem extrem de atenți în abordare și, în funcție de concluzii, încercăm să ținem o linie cât mai coerentă a designului.

WIN Alliance: Simțiți că nevoia aceasta de a te reține este uneori în detrimentul dezvoltării arhitecturale? Sau considerați că este, dimpotrivă, un lucru bun? 

V.B.: Este clar un lucru bun, pentru că trebuie luate foarte multe elemente în calcul. Nu trebuie să răspunzi doar nevoii de a crea, de a veni cu ceva nou, cât trebuie să dai răspunsul corect, ținând cont de toate circumstanțele și de toți actorii implicați. Pentru că sunt valori de investiție, sunt psihologii de utilizare, utilizatori diferiți în fiecare proiect, sunt dorințele dezvoltatorului care poate are o anumită imagine în minte sau este reprezentat de un anumit feeling când se raportează la clădirea sau spațiul respectiv construit. Noi încercăm să le ascultăm pe toate și să avem un răspuns care să devină, practic, numitorul comun al câtor mai multe restricții. Cred sincer că proiectele bune ies din multe restricții. 

WIN Alliance: S-a schimbat profilul cumpărătorului de locuințe în ultimul deceniu? Ce priorități și criterii de selecție definesc astăzi clientul care caută o proprietate premium?

V.B.: Profilul cumpărătorului s-a schimbat radical în ultimii 10 ani! Înainte, totul era despre locație, doar asta auzeam, că orice apartament sau clădire trebuie să aibă „locație premium”, să fie într-o zonă premium a orașului. Asta era tot ce conta și poate (zic poate!) se uitau uneori să vadă cine sunt dezvoltatorii, dar nici măcar aspectul ăsta nu era de interes. Azi lucrurile stau radical mai bine, cumpărătorul se documentează despre cine sunt proiectanții de structuri, dar se uită în aceeași măsură și la arhitectură, deoarece e un prestigiu pe care-l poți căpăta prin alăturarea numelui tău, ca proprietar, la o clădire semnată de arhitecți validați în piață și recompensați cu premii pentru eforturile și creativitatea lor.  De asemenea, clientul de azi se uită cu atenție la finisaje, la sisteme, la tot ceea ce compune clădirea pentru că își pune problema: ok, astea se vor menține, valoarea pe care o investește se va menține și se va aprecia în următorii 10-20 de ani, ceea ce înseamnă un calcul foarte atent. Nu în ultimul rând, se uită la istoricul dezvoltatorului. Azi nimeni nu mai cumpără o clădire pur si simplu, ci se ocupă să afle informații despre dezvoltator – ce istoric are? care sunt elementele de siguranță pe care își bazează business-ul? Toate aceste schimbări reflectă, într-o oarecare măsură, reacția pieței la scandalurile imobiliare din ultimii ani, dar nu doar acest aspect. Nu trebuie sa fie o rea intenție la mijloc, dar cumpărătorul trebuie să fie asigurat că dezvoltatorul este solvabil, că va putea să ducă până la capăt proiectul, că va putea conta pe cineva dispus să-i răspundă la întrebările tehnice etc. Într-o perioadă în care arhitectura începe să răspundă unor exigențe tot mai mari, proiectele în care eu cred cu adevărat sunt cele care reușesc să îmbine viziunea estetică cu responsabilitatea față de oameni și față de viitor. Și mai e un avantaj - fiind conectat la realitatea din teren, merg mult pe dialogul sincer și atent cu beneficiarul. Ofer foarte mult clienților, dau consultanță investitorilor, iar ei vin către mine cu întrebări pertinente referitoare la teren, spații, așezare, structură, mobilitate etc. Până la urmă, arhitectura de calitate nu urmărește doar să definească un loc, ci să creeze în mod autentic valoare și să fie capabilă să reziste în timp.